CopiiCopii si parinti, sarcina si nasterea

Pentru baia nou-nascutului este necesar urmatorul material:

• - cadita din plastic, zinc, sau copaie din lemn bine lustruita;
• - sapun de ras (fara soda) sau sapun special pentru copii, sapun de mere sau sapun de glicerina;
• - prosop 90 x 90 cm aproximativ;
• - scutce necesare pentru infasat;
• - alcool 70-80° (poate fi si cel albastru), „Saprosan” pudra, mici comprese sterile, fasa ombilicala, leucoplast lat (folosim leucoplastul pentru a acoperi plaga ombilicala proaspata, neichisa, dupa ce am pus si un patratel de tifon steril) pentru pansamentul ombilicului (la noul nascut pana la 2-3 saptamani, cand inca nu s-a vindecat complet rana);
• - betisoare (stics-uri) de vata pentru toaleta nasucului si urechilor;
• - 2 manusi taiate din prosoape vechi sau din panza nu prea aspra, tifon, finet;
• - ulei de floarea soarelui sau soia, fierte in bainmarie (adica se pune uleiul intr-un vas mic si acesta intr-altul mai mare care fierbe); sau ulei cu vitamina F ori vitamina A solutie;
• - periuta moale pentru corp (nu e nevoie de pieptane);
• - forfecuta pentru unghii;
• - eventual termometru de baie pentru controlat incalzirea apei de baie (dar e mai bine cu cotul).
• - permangant de potasiu solutie ceva mai concentrata, roscata, cu care dezinfectam cada inainte de folosire si dupa ce am spalat-o cu apa si sapun si nu cu detergent, bromocet sau cu alcool;
• - apa fiarta – 10-12 l, care e lasata sa se incalzeasca pana suntem gata de baie, la 37,5° (nu tineti apa fiarta apropape de copil sau sus, PERICOL DE OPARIRE MORTALA;
• - apa sterila rece pentru diminuarea temperaturii apei de baie, daca e inca prea fierbinte (5 l);
• - 2 scaune fixe, sigure, pentru asezat cadita;
• - masa (sau pat) pentru desfasat „uscat” pe prosop dupa baie, toaleta si infasat.

Medicul pediatru examineaza imediat nou-ncuscutul, clasificandu-l in urmatoarele categorii:

• normoponderal – 2800-3500 g
• euponderal – 3500-3900 g
• macrosom – 3900-4500 g
• gigant, urias – 4500-5000 g
• prematur, sub 2500 g si 47 cm cu gradele:

I – 2500-2000; II – 2000-1500; III -1500-1000 IV sub 1000, numiti si „prematurissimi”, foarte greu de salvat, de recuperat;

- dismatur, lung si slab „mic pentru data”, mic fata de varsta, de gestatie (de ex: 2200 cu 47 cm), fiind nascut nu departe de termen;

- suprapurtat sau postmatur, nascut cu cel putin 14 zile peste termenul calculat si stabilit al nasterii.

De asemenea, medicul pediatru examineaza copilul pentru a descoperi daca nu are malformatii, anomalii: boala de inima congenitala, hernii, nedezvoltate intestinale, astupari ale cailor biliare (fierea nu se mai elimina), malformatii ale picioarelor si ale manilor, malformatii ale gurii („gura de lup” sau „buza de iepure”) sau leziuni de la nastere, fracturi de clavicula, de humerus (osul bratului), femur (osul coapsei), paralizii de nervi sau infectii congenitale (luate in uter, de la mama}.

La nou-nascutul de ambele sexe se observa uneori o umflatura a sanilor care, prin apasare, permite scurgerea catorva picaturi de lichid laptos. Acest fenomen se datoreste trecerii unor hormoni de la mama prin placenta sau prin laptele mamei in organismul copilului. Nu va speriati, este vorba de o criza hormonala ! Intensitatea si durata acestei tumefactii sunt variabile. Este strict interzisa stoarcerea si golirea umflaturii, putand sa produca o mastita (infectie a glandelor mamare). Pentru prevenirea infectiei se recomanda o compresa uscata aplicata pe ambele mameloane, evitand frecarea acestora de rufarie.

Datorita acelorasi influente hormonale materne se constata uneori la fetite o secretie sanguinolenta a mucoasei vaginale. Nici aceasta nu trebuie sa va sperie !

Cantitati necesare: 500 g spanac, 1 lingura unt, 3 lingurite rase de faina, jumatate cescuta lapte (50 ml), 2 oua, 50 g sunca slaba (sau piept de pasare tocat), un praf de sare.

Modul de preparare: se alege si se spala spanacul in mai multe ape, dupa care se opareste cu apa clocotita. Se scurge apa, spanacul se toaca sau se trece prin masina. Separat, se face un sos mai gros dintr-o lingura de unt, la care se adauga 3 lingurite rase de faina, care se sting cu jumatate ceasca de lapte sau apa in care a fiert spanacul. Se amesteca cu pireul de spanac si dupa ce s-a mai racit se adauga 2 galbenusuri puse pe rand, iar la sfarsit 2 albusuri bautute spuma, sunca taiata marunt (sau 30 g piept de pasare) si sare.

Se unge cu unt o forma de budinca, se toarna compozitia, se acopera si se pune cu totul  in alt vas cu apa, la cuptor, unde se tine 40-50 de minute.

Cantitati neresare: 250 g cartofi, o lingurita rasa de faina, 1 ou, 2 lingurite de unt. 3 linguri lapte, jumatate lingurita rasa de zahar, 100 g branza de vaci (framantata sau rasa), sare, pesmet.

Modul de preparare: se fierb cartofii curatati de coaje, se strivesc prin presa de cartofi, se pun intr-un castron si se amesteca cu untul incalzit, sarea, zaharul si laptele. Se adauga faina, gabenusul de ou si se amesteca bine. Se pune apoi albusul batut spuma. Jumatate din compozitia obtinuta se toarna intr-o forma de budinca unsa si presarata cu pesmet, se adauga deasupra branza si se acopera cu cealalta jumatate din compozitia ramasa. Se unge cu unt si se da la cuptor sa se rumeneasca. Aceasta budinca se pate servi si cu sos de rosii.

Daca unii parinti gresesc in privinta orientarii scolare si profesionale a copiilor lor prin neglijarea acestei actiuni, lasand ca ea sa se desfasoare la voia intamplarii, alti parinti gresesc prin modul in care inteleg sa solutioneze problema – impunandu-si punctul lor de vedere fara a lua in seama particulari­tatile, inclinatiile, interesele si posibilitatile copiilor. Aceasta atitudine a parintilor este determinata de diferite mobiluri dintre care mai frecvente sunt: do­rinta de implinire prin copii a unor visuri profe­sionale pe care parintii nu le-au putut realiza; do­rinta de a asigura copiilor o profesiune superioara celei pe care o au parintii; dorinta ca nivelul profe­sional atins de parinti sa fie mentinut de copil; tra­ditia familiei; interesul exclusiv pentru veniturile materiale.

Sunt parinti care, din diverse cauze, in tinerete nu au putut sa-si realizeze visul de a-si insusi si prac­tica a anumita profesiune. Cand ajung sa aiba copii, unii dintre ei impun ca visul lor nerealizat sa fie im­plinit de copilul lor. Acestia izbutesc sa-i determine si pe copii sa se indrepte spre profesiunea pe care ei au au dorit-o, in unele cazuri prin acceptia copiilor (tot spunandu-le copiilor sa urmeze profesiunea respectiva, acestia o accepta ca pe o dorinta a lor) iar in alte cazuri prin masuri dictatoriale (nu le permit copiilor sa se indrepte inspre alta profesiune decat inspre cea pe care o doresc ei).

In asemenea situatii insa parintii uita ca pentru insusirea si practicarea cu succes a unei profesiuni, aceasta trebuie sa-l atraga pe copil, sa fie potrivita cu particularitatile si posibilitatile acestuia.